Home episcopia ortodoxa episcopi ai bihorului biserici monument sfaturi ortodoxe rugaciuni ortodoxe
Noutati Evenimente Stiri CONTACT

Home

oradea beius marghita salonta alesd nucet sacuieni valea lui mihai vascau abram abramut astileu auseu avram iancu balc batar biharia boianu mare borod bors bratca brusturi budureasa bulz buntesti cabesti campani capalna carpinet cefa ceica cetariu cherechiu chislaz ciuhoi ciumeghiu cociuba mare copacel cristiorul de jos curatele curtuiseni diosig dobresti draganesti dragesti finis gepiu girisu de cris hidiselul de sus holod husasul de tinca ineu lazareni lazuri de beius lugasul de jos lunca madaras magesti nojorid olcea osorhei pietroasa pocola pomezeu popesti rabagani remetea rieni rosia sacadat salard sambata sanicolaul roman sanmartin santandrei sarbi simian soimi spinus stei suncuius suplacul de barcau tamaseu tarcaia tauteu tetchea tileagd tinca toboliu tulca uileacu de beius vadu crisului varciorog viisoara

Ceas

Ultimele Noutati

Preasfinţitul Părinte Episcop Petroniu printre românii din Spania

Ultimele Evenimente

2008 april 13 intronizare ps petroniu 2007 dec 19 colinde bis cu luna 2007 aprilie 01Procesiunea din Duminica Floriilor 2007 mai 04 mosoiu 88 ani Omagierea Mitropolitului Andrei Saguna 2009 - Anul jubiliar al Sfântului Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei (+ 379) si al Sfintilor Capadocieni

Ultimele Stiri

2007 18 octombrie adunare salaj

Meteo

Pentru a primi cele mai noi stiri si informatii va rugam sa va inscrieti pentru newsletter cu ajutorul formularului de mai jos:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Vechea Catedrala Episcopiei Ortodoxe din Oradea cu hramul Adormirea Maicii Domnului, Biserica cu Lună

VECHEA CATEDRALA ORTODOXĂ ”ADORMIREA MAICII DOMNULUI”

Catedrala Episcopiei Ortodoxe din Oradea cu hramul Adormirea Maicii Domnului, este cunoscută sub denumirea de Biserica cu Lună.
Piatra de temelie a bisericii a fost aşezată în data de 9 noiembrie, 1784, în prezenţa episcopului ortodox de la Arad, Petru Popovici. Proiectantul bisericii a fost arhitectul Jakab Éder, iar constructorul Ioann Lins, zis şi Paler. Biserica se va zidi „cu cheltuiala norodului drept credincios neunit grecesc, românesc şi sârbesc”, locuitori ai oraşului nou.
Au trebuit să treacă şase ani, până când biserica să fie adusă în situaţia de a se oficia în ea primul cult divin, în ziua de 17 noiembrie 1790. De menţionat că, la acea dată, aceasta era singura biserică cu turn din Oraşul Nou. Actul sfinţirii bisericii s-a îndeplinit în ziua de 11 iunie 1832, în urma terminării tuturor lucrărilor, şi a decoraţiunilor interioare.
Din 1920, biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” este şi catedrală episcopală.
Biserica cu Lună este un autentic giuvaer arhitectonic, ale cărei forme baroce sunt adaptate cu dibăcie unui program cultic tipic ortodox. Silueta edificiului este dominată de turnul – clopotniţă aflat pe latura vestică, deasupra pronaosului îngust supraînălţat de un balcon destinat corului. Naosul amplu, cu expresie monumentală, este prevăzut cu mici abside laterale, elemente specifice programului cultic ortodox, care constituie şi elemente de indubitabilă identitate pentru acest edificiu. Modenatura arhitectonică de inspiraţie barocă – şi în mai mică măsură neoclasică – este tratată cu discreţie, ritmul pilastrurii cu capiteluri compozite participând la crearea unui joc de volume care este în acelaşi timp dătător de umbre şi lumini.
Biserica tip navă, încheiată în plan triconc (cu trei abside) – care se poate identifica şi la Biserica cu Lună – este caracteristică planimetriei bizantine.
Sistemul de boltire semicilindric al navei se sprijină pe 12 pilaştri. Altarul este despărţit de naos printr-un iconostas în formă de semicerc bogat ornamentat, care are nu mai puţin de 45 de icoane.
Cea mai mare parte a vechii picturi pe lemn ca şi sculptura şi auritura iconostasului, sunt opera fraţilor Alexandru şi Arsenie Teodorovici din Novisad, care au executat lucrarea în anul 1816, ajutaţi fiind şi de Paul Murgu şi Iacob Golsz.
Menţionăm un caz unic în pictura bisericească românească şi anume la cheia de boltă a arcadei de deasupra icononostasului, într-un medalion cu ancadrament cu frunze de laur aurii stilizate, se află chipul lui Horia, căpetenia răscoalei de la 1784 (anul depunerii pietrei de temelie a catedralei).
Prin dimensiunile ei, Biserica cu Lună era una dintre cele mai mari zidite din întreaga ţară, în secolul XVIII. După măsurătorile cele mai noi, redăm aceste dimensiuni: lungimea pe axul principal 37.70 m, lăţimea exterioară 16.65 m, iar cea interioară 11.30 m. Înălţimea totală a navei este de 22.40 m, din care acoperişul are 7.00 m. Înălţimea turnului până la baza coifului este de 35.20 m, înălţimea coifului până la baza crucii 17.30 m, înălţimea totală a turnului 52.50 m, iar lăţimea lui 6.00x6.00 m.
Faţada principală a bisericii este împărţită în trei axe, cu turnul aşezat central. Turnul se reazemă pe patru pilaştri masivi cu secţiunea pătrată, dintre care doi sunt vizibili în exterior, dar segmentaţi în câte un pilastru şi un sfert. Toţi pilaştri turnului şi navei, de stil clasicist, au capiteluri ionice. Celelalte motive exterioare aparţin, în general, stilului baroc, dar între arhitectura barocă şi cea clasică nu se poate face o delimitare chiar aşa de tranşantă, de exemplu în cazul frontoanelor triunghiulare. Acestea din urmă, în arhitectura clasică aveau şi un rol funcţional, nu numai decorativ, dar la stilul baroc se limitează numai la un rol ornamental. Alt element decorativ arhitectonic, pur baroc este frontonul curbat, cu panouri „în oglindă”, care se termină în volută, la extremităţii, deasupra navei cu două amfore.
Originală şi extrem de rar întâlnită, cu elemente de stil baroc, este amplasarea celor şase ferestre monumentale de la naos şi pronaos, în firide cu laturile concave, practicate în grosimea zidului de sus şi până la sol, dar cu arcul bizantin în plin cintru. Procedeul a fost preluat apoi, la construcţia Catedralei „Sf. Nicolae”.
În turn este montat un mecanism ce pune în mişcare o sferă vopsită în galben şi negru, reprezentând Luna care face o rotaţie completă în 28 de zile.
Mecanismul a fost executat în anul 1793 de ceasornicarul orădean Georg Rueppe („in Gross-wardein”) şi arată fazele Lunii, motiv pentru care biserica este cunoscută sub numele de Biserica cu Lună.
Coiful turnului s-a construit din tablă de aramă, cu aurituri. Forma coifului este de un baroc potolit, de o elegantă zvelteţe. La cele patru colţuri ale coifului se află icoanele aurite ale celor patru Evanghelişti, aurite fiind atât crucea cât şi globul pe care se sprijină.
Un fapt demn de menţionat este acel groaznic incendiu din zilele de 19-21 iunie 1836, care a pustiit jumătate din oraşul Oradea, căzând pradă flăcărilor case, edificii publice şi biserici. După incendiu, s-a constatat că, în mijlocul sinistrului o singură clădire mai importantă rămăsese neatinsă: Biserica cu Lună, în jurul căreia trei zile şi trei nopţi s-au rugat şi au vegheat credincioşii, păstrând-o şi înăbuşind orice început de incendiu şi având bucuria să vadă biserica mântuită ca prin minune, de urgia focului, fapt ce la făcut pe istoricul N. Firu, să afirme pe bună dreptate că: „În mijlocul atâtor case prefăcute în cenuşe, o singură clădire stătea întreagă privind spre cer şi mulţumind lui Dumnezeu că o a mântuit de deznodământul ce o ameninţa şi această clădire era biserica ortodoxă, cea cu lună...”. Imediat după aceasta, cu noi cheltuieli, vechiul acoperiş de şindrilă s-a înlocuit cu acoperiş de tablă.
În perioada 1973-1979 biserica a fost pictată în tehnica frescă de către pictorul Eremia Profeta din Bucureşti.
Pentru importanţa lor istorică şi pentru arta cu care au fost lucrate, dintre obiectele existente se pot evidenţia: Sf. Prestol, cioplit în marmură neagră trimis în dar tocmai din Macedonia, de către macedo-români (7 mai 1970); Antimisul slavon de la 1743 datat din nou pe româneşte la 25 iulie 1805; clopotele din care unul cu inscripţie grecească de la 1792; Sf. Potir din argint aurit bogat ornamentat; Sf. Cruce din filigram de argint de o deosebită fineţe de la 1804; două cădelniţe din filigram de argint (1767-1777), candele de valoare istorică şi artistică, baldachin dăruit de Mitropolitul Andrei Şaguna al Ardealului (1867) şi multe alte asemenea obiecte de cult, de o rară frumuseţe.
De o valoare deosebită sunt şi cărţile liturgice cu vechime de secole, scrise în limba română, slavonă sau grecească. Pe filele multora dintre ele se găsesc însemnări de valoare documentară.
Prin trecutul ei, prin valoarea arhitecturală şi artistică, prin rosturile ce le-a împlinit şi împlineşte, această măreaţă catedrală, deţine un loc însemnat în conştiinţa poporului nostru, fiind declarată „monument istoric”.

Biserica ortodoxa Sf arh Mihail si Gavril

Biserica ortodoxa sf arh mihail si gavril vechea catedrala
BISERICA ORTODOXĂ ”SF. ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIL”
Biserica este declarată monument istoric.
După anul 1780, când cetatea îşi pierde importanţa strategică, zona construită a oraşului se extinde până la şanţul cetăţii, luând naştere târgul Subcetate. La răsărit de aceasta, în cartierul Velenţa, în locul bisericii de lemn, în perioada 1768-1779 credincioşii ortodocşi din acest târg ridică o nouă biserică din cărămidă.
Biserica ortodoxă cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, de pe str. Bacalbaşa Anton 6, a fost construită între anii 1760-1780. Edificiul face parte din tipul de biserici sală, devenit tradiţional, în acea perioadă în Transilvania; deasemenea ca majoritatea bisericilor din această zonă, de cult ortodox din secolul XVIII, este construită în stil baroc, dar respectă canoanele stilului bizantin în compartimentările şi decoraţiunile interioare. Biserica a fost clădită de meşterul Schultz şi sfinţită în data de 7 iulie 1779 cu mare solemnitate de Mitropolitul Carloviţului.
În anul 1836, biserica este distrusă într-un incendiu, iar în 1864 când este restaurată, i se adaugă şi turnul de 40 de metri înălţime. Iniţial turnul a fost acoperit cu un coif baroc în formă de bulb; actuala fleşă zveltă datând din 1864. Biserica are planul dreptunghiular, iar la intrare are un pridvor pe care se înalţă turnul pătrat. Din pridvor se intră în pronaos, deasupra căruia este cafasul care se sprijină pe doi pilaştri de cărămidă. Între pronaos şi naos este un perete despărţitor sculptat în lemn, cu icoane pictate în medalioane. Naosul este despărţit de altar prin catapeteasmă, care are 49 de icoane şi trei uşi cu inscripţii greceşti. Altarul se termină în formă de semicerc. Interiorul bisericii este acoperit cu o boltă semicilindrică. Pictura este realizată în stilul renaşterii, iar podoabele interioare sunt în stil neobizantin cu accentuate influenţe apusene.
Din zestrea de artă a acestui valoros monument trebuie remarcat iconostasul de lemn sculptat şi traforat, deasemeni decorat cu picturi, fiind vorba, pe ansamblu de una din cele mai preţioase realizări ale artei decorative din întreaga zonă de nord – vest a ţării.

Biserica ortodoxa din lemn sf arh mihai si gavril a manastirii sf cruce

BISERICA ”SF. ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIL”

Biserica ortodoxă veche a Mănăstirii Sfânta Cruce, cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, a fost ridicată în secolul XVI. Este o construcţie din lemn, pe fundaţie din bolovani de piatră, care a fost adusă aici, din satul Corbeni. Are formă de navă şi este compartimentată în altar, naos, pronaos şi un pridvor închis, deasupra căruia se află o turlă oarbă. Pardoseala este din duşumea de scândură, învelitoarea din şindrilă, iar faţadele exterioare au un brâu median torsionat.
Biserica este declarată monument istoric.